La divorț, părțile sociale dintr-un SRL pot ridica două întrebări distincte: cui aparțin din perspectiva regimului matrimonial și cine va exercita drepturile de asociat după partaj? Faptul că numai unul dintre soți figurează în actul constitutiv nu rezolvă singur problema valorii patrimoniale a participației.

Când pot fi părțile sociale bunuri comune

În regimul comunității legale, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, ca regulă, bunuri comune în devălmășie. Art. 349 Cod civil prevede expres că, atunci când bunurile comune sunt folosite pentru dobândirea de părți sociale, acestea pot fi bunuri comune, deși calitatea de asociat este recunoscută soțului care a făcut aportul. Pentru exercitarea drepturilor ce decurg din deținerea comună, soții trebuie să desemneze un reprezentant comun, potrivit legii.

Analiza se schimbă dacă părțile sociale au fost dobândite înainte de căsătorie, prin moștenire sau donație ori cu valori care înlocuiesc un bun propriu. Aceste situații pot intra în categoriile de bunuri proprii prevăzute de art. 340 Cod civil, dar trebuie verificată proveniența și documentată. Dacă soții au ales separația de bunuri sau un regim convențional, contează și convenția matrimonială.

Valoarea patrimonială și calitatea de asociat

Caracterul comun al valorii părților sociale nu îl transformă automat pe soțul care nu figurează în societate în asociat cu drept de vot, administrare sau reprezentare. Partajul matrimonial privește raporturile patrimoniale dintre soți; modificarea structurii asociaților și înscrierea transmiterii se fac cu respectarea Codului civil, a Legii nr. 31/1990 și a actului constitutiv. Pentru un SRL, transmiterea părților sociale către persoane din afara societății este supusă regulii din art. 202 alin. (2) din Legea societăților, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Situația concretă și soluția de partaj trebuie analizate împreună cu documentele societății.

În funcție de bunurile comune, cotele stabilite și posibilitatea juridică a atribuirii, soluția poate fi atribuirea participației unuia dintre soți cu plata unei sulte sau împărțirea în natură, dacă este posibilă și respectă regulile societății. Nu există o regulă potrivit căreia fostul soț primește automat jumătate din părțile sociale ori intră obligatoriu în firmă. Cotele de contribuție se stabilesc la lichidarea comunității, în raport cu contribuția fiecărui soț și, după caz, cu obligațiile comune.

Cum se evaluează participația

Valoarea nominală a părților sociale sau capitalul social nu arată neapărat valoarea economică a firmei. În funcție de societate, pot fi relevante situațiile financiare, activele și datoriile, fluxurile de numerar, contractele, participațiile, riscurile comerciale și eventualele tranzacții apropiate de momentul evaluării. Într-un litigiu se poate solicita o expertiză contabilă sau de evaluare, cu obiective clare și cu acces la documentele necesare. Data de referință și metoda de evaluare se stabilesc în funcție de cadrul juridic și de împrejurările dosarului.

Profitul nerepartizat aparține societății, care are patrimoniu distinct de cel al asociaților. Dividendele deja distribuite, dar neachitate, sunt o creanță ce trebuie examinată separat; distribuțiile și veniturile încasate în timpul căsătoriei se analizează potrivit regimului matrimonial și momentului în care s-au născut ori au devenit exigibile.

Documente utile pentru partaj

  • actul constitutiv și istoricul modificărilor, registrul asociaților și documentele de la Registrul Comerțului;
  • dovezi privind data și sursa fondurilor folosite la dobândirea sau majorarea participației;
  • situații financiare, balanțe, hotărâri privind dividendele, contracte și documente despre active sau datorii;
  • convenția matrimonială, dacă există, și actele care arată contribuția fiecărui soț la bunurile comune.

O evaluare corectă separă patrimoniul firmei de patrimoniul soților și distinge între drepturile de asociat și valoarea economică supusă lichidării comunității. Rezultatul depinde de regimul matrimonial, traseul fondurilor, actul constitutiv și probele administrate în partaj.

Surse oficiale: Codul civil, în special art. 339–349 și 355–357; Legea nr. 31/1990, art. 202–203.