Dacă un moștenitor nu se prezintă sau contestă bunurile și cotele, trebuie mai întâi să vezi dacă succesiunea este încă la notar ori dacă disputa a ajuns în instanță. Absența fizică nu înseamnă automat că persoana a renunțat la moștenire, iar simpla neînțelegere nu îți permite să împarți bunurile pe cont propriu.

Când se poate face partajul prin acord

Moștenitorii pot încheia un partaj voluntar dacă sunt de acord asupra bunurilor și drepturilor, iar participanții îndeplinesc condițiile legale. Pentru bunuri imobile, convenția trebuie încheiată în formă autentică. Dacă un moștenitor lipsește, este minor ori este sub o măsură de ocrotire, se aplică reguli speciale de reprezentare și protecție; absența nu se acoperă prin semnătura celorlalți.

Codul civil prevede că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, iar moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, în condițiile legii. Asta permite cererea de partaj judiciar când nu există acord, dar nu garantează că bunurile vor fi împărțite în forma dorită.

Ce se întâmplă la notar dacă lipsește un moștenitor

Notarul stabilește moștenitorii, drepturile lor și masa succesorală pe baza actelor și a probelor. Dacă un succesibil legal citat nu se prezintă ori părțile abandonează procedura, legea prevede suspendarea în anumite condiții, inclusiv după trecerea unui an de la deschiderea moștenirii și dacă există dovada că cel puțin un succesibil a acceptat moștenirea.

Dacă moștenitorii își contestă calitatea sau nu se înțeleg asupra bunurilor ori cotelor, notarul consemnează elementele asupra cărora există acord și cele contestate, apoi suspendă procedura și îndrumă părțile către instanță. Notarul nu poate tranșa un litigiu real doar pentru că unul dintre moștenitori cere emiterea certificatului.

Unde se judecă disputa

Până la ieșirea din indiviziune, cererile privind moștenirea, testamentul și pretențiile dintre moștenitori sunt, de regulă, de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al defunctului. În cerere trebuie precizat ce anume se contestă: calitatea de moștenitor, cotele, componența masei succesorale, evaluarea bunurilor, datoriile ori modalitatea concretă a partajului.

Dacă adresa unui moștenitor nu poate fi aflată după demersuri rezonabile, instanța poate încuviința citarea prin publicitate. Odată cu aceasta, numește un curator dintre avocații baroului pentru reprezentarea intereselor persoanei citate. Curatorul nu este numit automat doar pentru că moștenitorul nu s-a prezentat la un termen.

Ce poate dispune instanța

Instanța stabilește mai întâi cine are calitate de moștenitor și ce intră în masa succesorală, apoi cotele și creanțele dintre părți. Partajul se poate face în natură dacă bunurile pot fi împărțite potrivit cotelor; dacă un bun nu este comod partajabil, legea permite atribuirea lui unuia sau mai multor coproprietari cu plata unei sulte ori, în condițiile legii, vânzarea și împărțirea prețului. Soluția depinde de natura bunurilor, valoare și probe.

Acte și probe utile

  • certificatul de deces și actele de stare civilă care dovedesc rudenia;
  • testamentul, certificatul de moștenitor sau încheierile notariale existente;
  • actele de proprietate, extrasele de carte funciară și documentele despre bunuri și datorii;
  • evaluări, dovezi privind contribuțiile și înscrisuri despre bunuri donate ori înstrăinate;
  • adresele cunoscute ale moștenitorilor și dovezile citării sau ale demersurilor pentru aflarea lor.

Consultă Codul civil, art. 1143–1144 și 669–686, Codul de procedură civilă, art. 118 și 167 și Legea nr. 36/1995, art. 107–109. Pentru informații despre asistența juridică în materia moștenirilor, vezi pagina de drept succesoral.