Despăgubirile nu se acordă doar pentru că o persoană a fost nedreptățită. Pentru a cere daune morale și materiale, trebuie să arăți ce faptă sau neexecutare a produs prejudiciul, ce consecințe a avut și ce legătură există între ele. Condițiile exacte depind de temeiul răspunderii: delictual sau contractual.

Ce trebuie dovedit

În răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, se analizează, de regulă, fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția, cu excepțiile și prezumțiile prevăzute de lege. În proces, fiecare parte dovedește susținerile pe care își întemeiază cererea sau apărarea, potrivit art. 249 Cod procedură civilă. Pot fi utile înscrisurile, mesajele, fotografiile, martorii, expertizele, actele medicale și alte mijloace de probă admisibile.

Într-un caz de vătămare corporală, păstrează actele medicale, recomandările și durata tratamentului, cheltuielile de recuperare și documentele care arată efectele asupra activităților obișnuite. În alte litigii, probele se aleg în funcție de natura pagubei. Păstrează documentele originale și notează cronologic evenimentele.

Daune materiale: pierderi și cheltuieli

Prejudiciul material poate cuprinde pierderea efectivă, venitul nerealizat și cheltuieli rezonabile făcute pentru evitarea sau limitarea pagubei. Un prejudiciu viitor poate fi despăgubit dacă producerea lui este neîndoielnică. Cuantumul trebuie justificat prin probe potrivite, cum ar fi facturi, chitanțe, contracte, extrase, acte medicale ori expertize. Simplul total calculat de reclamant nu stabilește singur valoarea prejudiciului.

Codul civil prevede repararea integrală, în limitele legii. Reparația se face, de regulă, în natură, prin restabilirea situației anterioare; dacă aceasta nu este posibilă sau victima nu o dorește, se poate stabili o despăgubire în bani. Vezi art. 1381 și 1385–1386 din Codul civil.

Daune morale: cum se susține cererea

Daunele morale vizează atingerea unor valori nepatrimoniale, precum integritatea fizică ori psihică, demnitatea, reputația sau viața privată. Nu există un tarif unic. Instanța evaluează împrejurările și urmările dovedite, durata și intensitatea acestora, precum și regulile aplicabile. În situațiile prevăzute de art. 1391 Cod civil, pot conta, de exemplu, restrângerea posibilităților de viață familială și socială după vătămarea sănătății sau prejudiciul suferit de apropiați în cazul decesului victimei. Aceste exemple nu înseamnă că orice cerere va fi admisă ori că se va acorda suma solicitată.

Actele medicale sau psihologice, declarațiile martorilor și înscrisurile care arată schimbările produse în viața persoanei pot ajuta la explicarea prejudiciului. Relevanța fiecărei probe depinde de faptele concrete.

Dacă prejudiciul vine dintr-un contract

Când problema este neexecutarea unei obligații contractuale, trebuie analizate contractul, obligația încălcată, justificarea neexecutării și efectele produse. Potrivit art. 1530–1531 Cod civil, daunele-interese vizează prejudiciul care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau culpabile, în condițiile legii. Pentru întârzierea la plata unei sume de bani se aplică reguli distincte privind daunele moratorii.

Pași practici înainte de acțiune

  • notează în ordine datele și faptele relevante;
  • păstrează documentele și dovada fiecărei cheltuieli;
  • separă pierderile materiale de consecințele nepatrimoniale;
  • explică legătura dintre faptă și fiecare prejudiciu cerut;
  • verifică temeiul cererii, termenul de prescripție și procedura aplicabilă.

Consultă Codul civil, art. 1357, 1381, 1385–1391 și 1530–1531 și Codul de procedură civilă, art. 249–250. Pentru informații despre serviciile juridice, vezi pagina de servicii. Temeiul, probele și valoarea despăgubirilor se analizează în funcție de situația concretă.