Deteriorarea unui bun nu înseamnă automat că a fost săvârșită infracțiunea de distrugere. Încadrarea depinde de bunul afectat, acțiunea concretă, forma de vinovăție și condițiile din art. 253–255 din Codul penal. Unele fapte se urmăresc la plângerea prealabilă, iar altele au reguli diferite; de aceea, este importantă forma exactă avută în vedere. Ce prevede forma […]

Nu orice replică agresivă este infracțiunea de amenințare. Art. 206 din Codul penal privește o faptă de amenințare prevăzută de lege și cere ca aceasta să fie de natură să producă o stare de temere. Încadrarea se face după cuvintele exacte, context și probe, nu doar după eticheta folosită de una dintre părți. Ce fapte […]

O plângere penală utilă descrie faptele clar și ajunge la organul competent la timp. Înainte de redactare, verifică dacă este suficientă o plângere obișnuită sau dacă legea cere plângere prealabilă, pentru că aceasta din urmă are un termen și efecte proprii. Plângere penală, denunț sau plângere prealabilă? În limbajul de zi cu zi, „plângere penală” […]

Reținerea, controlul judiciar și arestarea preventivă sunt măsuri preventive diferite. Ele se deosebesc prin cine le dispune, cât afectează libertatea și ce condiții trebuie îndeplinite. Niciuna nu reprezintă o condamnare: vinovăția se stabilește prin hotărâre judecătorească definitivă. Condițiile generale Potrivit art. 202 Cod procedură penală, măsurile preventive pot fi luate dacă există probe sau indicii […]

Codul penal nu folosește expresia „infracțiuni contra integrității fizice”, ci reglementează infracțiunile contra integrității corporale sau sănătății. Pentru încadrare contează urmarea medicală, modul în care a fost produsă, forma de vinovăție și împrejurările faptei. Numărul zilelor de îngrijiri medicale este important, dar nu este singurul criteriu. Lovirea și alte violențe: art. 193 Cod penal Art. […]