O convenție matrimonială permite viitorilor soți sau soților să aleagă un regim patrimonial diferit de comunitatea legală, în limitele Codului civil. Ea poate clarifica administrarea și dobândirea bunurilor, dar nu elimină automat litigiile și nu poate înlătura drepturile terților printr-un simplu acord privat.
Ce regimuri pot alege soții
Codul civil prevede trei regimuri: comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională. Convenția matrimonială este necesară pentru alegerea unui regim diferit de comunitatea legală sau pentru prevederile permise în cadrul comunității convenționale. Clauzele nu pot încălca normele imperative, egalitatea dintre soți, autoritatea părintească ori regulile devoluțiunii succesorale.
Forma și momentul în care produce efecte
Convenția se încheie prin act autentificat de notar, cu consimțământul tuturor părților; nerespectarea formei atrage nulitatea absolută. Încheiată înainte de căsătorie, produce efecte numai de la data căsătoriei. Dacă este încheiată în timpul căsătoriei, produce efecte de la data stabilită de soți sau, în lipsă, de la data încheierii actului.
Publicitatea față de terți
Pentru opozabilitate, convenția se înscrie în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale și, după natura bunurilor, se fac formalitățile speciale cerute de lege, precum notarea în cartea funciară sau înscrierea în registrul comerțului. Înscrierea în registrul notarial nu înlocuiește formalitățile speciale. Față de un terț, convenția poate fi opusă pentru actele încheiate cu unul dintre soți dacă publicitatea legală a fost îndeplinită sau dacă terțul a cunoscut-o pe altă cale.
Un act secret care alege ori modifică regimul matrimonial produce efecte numai între soți și nu poate fi opus terților de bună-credință. În litigii cu bănci, creditori sau dobânditori, instanța verifică regimul aplicabil, formalitățile și momentul relevant; simpla invocare a unei înțelegeri între soți nu este suficientă.
Modificarea regimului și protecția creditorilor
După cel puțin un an de la căsătorie, soții pot înlocui sau modifica regimul matrimonial, cu respectarea formei și a publicității prevăzute de lege. Creditorii prejudiciați pot cere revocarea schimbării în termen de un an de la formalitățile de publicitate sau de la momentul în care au aflat anterior despre ea. În plus, creditorii pot invoca oricând, pe cale de excepție, inopozabilitatea modificării sau lichidării făcute în frauda intereselor lor.
Ce se schimbă la divorț și partaj
În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți, ca regulă, la data introducerii cererii. Soții pot cere instanței să constate încetarea de la data separației în fapt. Regimul ales influențează analiza bunurilor: în separația de bunuri pot apărea dispute despre proprietatea exclusivă ori coproprietatea pe cote-părți; în comunitate, pot fi discutate masa comună, datoriile și contribuțiile. Convenția nu decide singură fiecare chestiune de proprietate și nu exclude verificarea actelor, a datelor și a probelor.
Prin convenție poate fi inclusă și o clauză de preciput: la deces, soțul supraviețuitor poate prelua fără plată anumite bunuri comune înainte de partajul moștenirii, în condițiile Codului civil. Clauza nu înlătură dreptul creditorilor comuni de a urmări bunurile vizate, iar efectele ei trebuie analizate împreună cu masa succesorală și cu drepturile moștenitorilor.
Repere legislative: Codul civil, art. 329–334, 369–370 și 385.
Material informativ; efectele unei convenții depind de regimul ales, clauzele actului, publicitatea efectuată și situația concretă a bunurilor și creditorilor.
