Complicitatea, tăinuirea și favorizarea făptuitorului sunt noțiuni distincte în dreptul penal, chiar dacă pot apărea în legătură cu aceeași faptă principală. Încadrarea depinde de conduita concretă, momentul în care a avut loc, ce știa persoana și scopul urmărit. Reglementările relevante se găsesc în art. 48, 49, 269 și 270 din Codul penal. Ce înseamnă complicitatea? […]

În urmărirea penală, începerea cercetărilor cu privire la o faptă nu înseamnă automat că o persoană a devenit suspect. Legea distinge între urmărirea penală in rem, desfășurată cu privire la faptă, continuarea urmăririi față de o persoană și procedura separată de confirmare a renunțării la urmărire. Începerea urmăririi penale in rem Potrivit art. 305 alin. […]

Clasarea este soluția prin care procurorul dispune să nu se trimită cauza în judecată, în condițiile Codului de procedură penală. Persoana care contestă soluția trebuie să urmeze etapele și termenele prevăzute de art. 339–341 din Codul de procedură penală. În mod obișnuit, nu se depune direct la judecător o plângere împotriva ordonanței de clasare. Prima […]

Legea nr. 19/2025 a introdus în art. 285 din Codul penal o formă asimilată evadării. Noua regulă privește persoana condamnată la detențiune pe viață sau la închisoare care nu se prezintă la organul de poliție pentru punerea în executare a mandatului în termenul legal de 7 zile. Textul se aplică împreună cu regulile generale privind […]

În dosarele de corupție, data de la care începe să curgă prescripția poate depinde de momentul în care s-a realizat prima dintre modalitățile prevăzute de norma de incriminare. Prin Decizia nr. 1/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit o regulă obligatorie pentru anumite infracțiuni unice prevăzute de Codul penal. Ce a stabilit Decizia […]