Ultrajul nu se stabilește doar pentru că persoana vizată lucrează într-o instituție publică. Pentru încadrare contează statutul victimei, atribuțiile concrete, legătura faptei cu serviciul și conduita prevăzută de art. 257 din Codul penal. Cine poate fi victimă a ultrajului Art. 175 din Codul penal definește funcționarul public în sens penal și include, în anumite condiții, […]

Codul penal distinge între omorul simplu, prevăzut de art. 188, și omorul calificat, prevăzut de art. 189. Diferența depinde de împrejurările în care a fost comisă fapta și poate schimba substanțial limitele de pedeapsă. Încadrarea se stabilește pe baza probelor, a formei de vinovăție și a tuturor circumstanțelor concrete. Omorul simplu: art. 188 Cod penal […]

Diferența dintre lovire sau alte violențe și vătămare corporală se stabilește în primul rând după urmările faptei, dar și după intenție și împrejurările concrete. Pragul de 90 de zile de îngrijiri medicale este important, însă nu este singurul criteriu: legea enumeră și alte consecințe grave care pot atrage art. 194 din Codul penal. Lovirea sau […]

O bătaie în public poate ridica mai multe încadrări, dar simplul fapt că un conflict are loc în fața altor persoane nu înseamnă automat că este infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice. Pentru o analiză corectă trebuie separate conduita fiecărui participant, urmările asupra victimelor și efectul asupra ordinii publice. Tulburarea ordinii și liniștii […]

Încadrarea unei agresiuni depinde de urmările medicale, de împrejurările concrete și de forma de vinovăție. Pentru delimitarea dintre lovire sau alte violențe și vătămarea corporală, Codul penal folosește, între altele, pragul de cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale și enumeră consecințe grave precum infirmitatea ori punerea în primejdie a vieții. Informațiile de mai […]