Episodul 8 din serialul „Firma, contractele și răspunderea: de la înființare la insolvență”. Actualizat la 12 noiembrie 2026.

O firmă în dificultate financiară își poate plăti încă obligațiile la scadență, dar există un risc real și grav ca în viitor să nu mai poată face aceste plăți. Dacă banii disponibili sunt deja insuficienți pentru datoriile certe, lichide și exigibile, trebuie evaluată starea de insolvență. Din această diferență rezultă ce proceduri ai la dispoziție și ce termene trebuie să urmărești.

Contents of the series | Episodul 7 – Cesiunea părților sociale la SRL

Când este firma în dificultate financiară?

Art. 5 alin. (1) pct. 26² din Legea nr. 85/2014 descrie o afectare temporară a activității care, fără măsuri adecvate, amenință serios capacitatea viitoare de plată. De exemplu, pierderea unui client important poate lăsa firma cu bani suficienți pentru plățile de acum și cu venituri prea mici pentru scadențele din lunile următoare.

Insolvența, definită la art. 5 alin. (1) pct. 29, privește fondurile bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. O datorie neachitată după 60 de zile de la scadență poate declanșa prezumția relativă de insolvență. Prezumția poate fi răsturnată prin probe. Insuficiența fondurilor se poate manifesta și mai devreme, iar data apariției insolvenței se stabilește în funcție de situația concretă. Cele 60 de zile privesc prezumția legală.

Același SRL, două situații diferite

Să presupunem că un SRL de producție pierde principalul contract. În primul scenariu, are 180.000 lei disponibili și plăți de 150.000 lei în următoarele săptămâni. Prognoza arată însă că, în două luni, scadențele vor depăși serios încasările estimate. Firma își poate plăti obligațiile actuale și are motive să analizeze din timp măsuri de redresare, inclusiv o procedură preventivă dacă îndeplinește condițiile legale.

În al doilea scenariu, firma are doar 10.000 lei disponibili, iar datoriile certe, lichide și deja scadente sunt de 150.000 lei. Un utilaj evaluat la 250.000 lei și o factură cu încasare estimată peste trei luni nu îi asigură lichiditățile de astăzi. În acest caz, administratorul trebuie să verifice imediat dacă s-a instalat insolvența, inclusiv de la ce dată.

Documentele care arată dacă poți plăti

  • Extrasele de cont, situația numerarului și documentele privind finanțările accesibile arată fondurile pe care firma le poate folosi efectiv.
  • Lista datoriilor pe scadențe, facturile, graficele de rambursare și situația fiscală arată ce trebuie plătit și când.
  • Contractele, documentele de recepție și confirmările clienților ajută la estimarea încasărilor. Notează separat creanțele contestate și cele greu de recuperat.
  • Un calendar săptămânal al încasărilor și plăților arată când apare deficitul. Testează și scenariul în care un client important plătește mai târziu decât a promis.

Bilanțul și balanța contabilă completează această analiză. Profitul contabil poate coexista cu lipsa lichidităților, iar o pierdere contabilă poate coexista cu plata la termen a obligațiilor. Pentru litigiul privind deschiderea procedurii la cererea creditorului, Decizia CCR nr. 268/2023, par. 16–19 explică rolul înscrisurilor în contestația debitorului, în cadrul art. 72 alin. (3).

Când poți apela la restructurare sau concordat

Poți începe cu o propunere directă către creditori, de exemplu o eșalonare cu rate susținute de încasări plauzibile. Consemnează în scris ce s-a acceptat, noile scadențe și consecințele întârzierii. Simpla purtare a negocierilor lasă scadențele contractuale și executările sub regulile aplicabile până la un acord sau o măsură legală.

Acordul de restructurare se pregătește cu ajutorul unui practician în insolvență și se negociază cu creditorii ale căror creanțe sunt afectate. În general, după vot se cere confirmarea judecătorului-sindic. Art. 15¹³ prevede o cale specială de avizare, cu condiții proprii, pentru debitorii eligibili al căror acord a fost aprobat în unanimitate.

Concordatul preventiv începe prin încheierea judecătorului-sindic. Planul este elaborat în procedură, supus votului și apoi omologării, în condițiile legii. Potrivit art. 25, de la deschidere, executările silite împotriva debitorului sunt, ca regulă, suspendate sau împiedicate să înceapă pentru până la patru luni. Suspendarea inițială poate înceta mai devreme în cazurile prevăzute de lege. Judecătorul poate dispune prelungiri sau o nouă suspendare pentru motive temeinice, în limita totală de 12 luni de la deschidere. Executarea creanțelor salariale se suspendă doar dacă judecătorul admite cererea în condițiile art. 25 alin. (3).

Ambele proceduri cer ca debitorul să fie în dificultate și să își poată încă plăti obligațiile la scadență. După Legea nr. 239/2025, raportul prevăzut la art. 6 trebuie să explice, pe baza documentelor, și de ce debitorul nu se află în insolvență. Raportul și documentele justificative se anexează acordului sau, în concordat, cererii debitorului de deschidere.

Ce termen are debitorul dacă insolvența s-a instalat?

În forma actuală a art. 66 alin. (1) și (1¹), debitorul depune cererea la tribunal în cel mult 45 de zile de la apariția insolvenței. Organul fiscal competent se notifică cu 15 zile înainte de depunerea cererii, iar dovada notificării se anexează. De aceea, data apariției insolvenței și data notificării trebuie analizate împreună.

Dacă la expirarea termenului general debitorul este angajat cu bună-credință în negocieri extrajudiciare de restructurare, art. 66 alin. (2) prevede depunerea cererii în cinci zile de la eșecul acestora. Alin. (3) reglementează distinct cazul insolvenței apărute în timpul negocierilor din concordat, când există indicii temeinice că se poate încheia rapid un acord extrajudiciar. Pentru procesele începute sub legea anterioară se verifică regula și excepțiile din art. XXXII al Legii nr. 239/2025.

Greșeli care reduc șansele de redresare

Așteptarea celor 60 de zile poate întârzia măsurile necesare. Tratarea unui utilaj sau a unei facturi contestate ca bani deja disponibili poate ascunde deficitul de lichiditate. Iar promisiunea unei eșalonări fără un buget realist mută problema la prima rată. Compară periodic disponibilul cu scadențele, documentează discuțiile și actualizează estimările înainte să alegi o procedură.

Frequently asked questions

O singură factură restantă dovedește insolvența?

Contează caracterul datoriei, scadența și fondurile disponibile. După 60 de zile de la scadență poate opera prezumția legală, care poate fi răsturnată.

Pot cere concordatul dacă firma este deja în insolvență?

Concordatul este o procedură de prevenire, pentru debitorul aflat în dificultate care îndeplinește condițiile legale. Dacă insolvența există deja, analizează obligațiile de la art. 66.

Se suspendă executarea când depun cererea de concordat?

Suspendarea de drept prevăzută de art. 25 operează de la deschiderea procedurii. Pentru creanțele salariale se aplică regula specială descrisă mai sus.

Administratorul trebuie să plătească personal datoriile?

Datoriile rămân ale firmei. O garanție personală sau o acțiune de atragere a răspunderii se analizează pe propriul temei. Vezi episodul despre răspunderea personală.

Repere legale. Legea nr. 85/2014, art. 5, 6, 15¹–15¹³, 19, 23–25, 28, 66 și 72 and Legea nr. 239/2025, art. XXIX și XXXII.

Pentru analiza scadențelor și a documentelor firmei, poți solicita o consultație la 0732.710.701 or by Contact page.