O percheziție la sediul companiei poate afecta activitatea zilnică, accesul la documente și date informatice, precum și relația cu angajații și partenerii. În primele ore, compania trebuie să coopereze cu organele judiciare, să respecte măsurile dispuse și să păstreze o evidență exactă a operațiunilor. Conducerea nu ar trebui să obstrucționeze percheziția și nici să modifice, să ascundă sau să șteargă documente ori date.

1. Desemnați un reprezentant și solicitați actele

La sediul unei persoane juridice, mandatul de percheziție se înmânează reprezentantului companiei sau, dacă acesta lipsește, unei persoane adulte aflate la sediu ori angajate a companiei. Verificați identitatea organelor judiciare și notați ora începerii. Cereți copia mandatului și citiți locul, perioada și scopul indicate. Dacă mandatul ori alte acte ridică întrebări, formulați obiecțiile calm și cereți consemnarea lor în procesul-verbal; nu încercați să împiedicați efectuarea măsurii.

Potrivit art. 159 Cod procedură penală, percheziția domiciliară nu poate începe, de regulă, înainte de ora 6:00 sau după ora 20:00. Legea prevede excepții, între altele pentru infracțiunea flagrantă și pentru localurile deschise publicului la acea oră.

2. Cereți prezența avocatului

Persoana la care se efectuează percheziția, inclusiv reprezentantul unei persoane juridice, trebuie informată că poate participa un avocat. Dacă se solicită avocatul, începerea se amână până la sosirea acestuia, dar cel mult două ore de la comunicarea dreptului. În cazurile excepționale în care percheziția trebuie efectuată de urgență sau avocatul nu poate fi contactat, organul judiciar poate începe mai devreme. Legea permite și asistarea ori reprezentarea de către o persoană de încredere.

Compania poate desemna un angajat pentru a urmări operațiunile și pentru a ține o evidență a încăperilor verificate, a bunurilor ridicate și a persoanelor prezente. Acesta nu trebuie să dea declarații în numele altor persoane și nu trebuie să interfereze cu activitățile organelor judiciare.

3. Urmăriți obiectele și documentele ridicate

Organele judiciare trebuie să se limiteze, în principiu, la ridicarea obiectelor și înscrisurilor legate de fapta cercetată. Codul prevede și ridicarea obiectelor a căror deținere sau circulație este interzisă ori care sunt suspectate că au legătură cu o infracțiune urmărită din oficiu. Cereți ca fiecare bun sau document ridicat să fie descris suficient de precis în procesul-verbal și în inventar, inclusiv seria, suportul, starea și locul de unde a fost luat, atunci când aceste detalii pot fi consemnate.

Nu semnați un proces-verbal fără să îl citiți. Dacă descrierea nu corespunde celor observate sau lipsesc mențiuni importante, solicitați completarea ori înscrieți obiecțiile înainte de semnare. Cereți un exemplar al actelor care vi se pot înmâna și păstrați-l împreună cu lista bunurilor ridicate.

4. Protejați datele și continuitatea activității

Percheziția informatică se efectuează potrivit art. 168 Cod procedură penală, de un specialist, în prezența procurorului sau a organului de cercetare penală. Dacă ridicarea unui sistem informatic ar afecta grav activitatea persoanei, procurorul poate dispune efectuarea de copii ale datelor. Reprezentantul companiei ar trebui să identifice, fără a șterge sau modifica date, sistemele și persoanele responsabile de acestea și să consemneze operațiunile observate.

Informați avocatul dacă dispozitivele ori documentele conțin comunicări acoperite de secret profesional sau date ale unor terți. Nu presupuneți că simpla menționare a caracterului confidențial oprește examinarea; solicitați consemnarea obiecției și discutați prompt cu avocatul procedura aplicabilă.

5. Deosebiți percheziția de măsurile asupra companiei

Ridicarea unor obiecte în cursul percheziției este diferită de sechestrul asigurător și de măsurile preventive care pot fi luate față de o persoană juridică. Art. 493 Cod procedură penală permite judecătorului, în condițiile legii, să dispună măsuri precum interzicerea unor operațiuni patrimoniale, a unor acte juridice sau a activităților de natura celor în legătură cu care s-ar fi comis infracțiunea. Aceste măsuri se dispun de organul judiciar competent și nu rezultă automat din simpla efectuare a percheziției.

Persoana juridică poate răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului său de activitate ori în interesul sau în numele său, în condițiile art. 135 Cod penal. Răspunderea companiei nu exclude răspunderea penală a persoanelor fizice care au contribuit la faptă.

6. După încheierea percheziției

  • Arhivați mandatul, procesul-verbal, inventarul și orice obiecții consemnate.
  • Notați ce activitate a fost afectată și ce date ori echipamente au fost ridicate.
  • Instruiți personalul să păstreze documentele și datele relevante și să nu discute public despre cauză.
  • Contactați un avocat cu experiență în drept penal al afacerilor pentru a analiza actele și măsurile legale disponibile.

O neregularitate nu înseamnă, prin ea însăși, că toate probele sunt automat excluse. Art. 102 Cod procedură penală reglementează excluderea probelor obținute nelegal și efectul nulității actului prin care proba a fost dispusă, autorizată ori administrată. Evaluarea depinde de neregularitatea concretă, de actele dosarului și de procedura aplicabilă.

Texte legale

Acest material are caracter informativ și nu înlocuiește analiza actelor concrete ale cauzei de către un avocat.