Reținerea este o măsură preventivă privativă de libertate, dispusă în cursul urmăririi penale. Ea nu este o condamnare și nu stabilește vinovăția. Dacă o persoană apropiată a fost reținută, este important să afle rapid motivele măsurii, să contacteze avocatul și să urmărească termenele înscrise în ordonanță.
Cine poate dispune reținerea și pentru cât timp
Potrivit art. 209 Cod procedură penală, reținerea poate fi dispusă de organul de cercetare penală sau de procuror, dacă sunt îndeplinite condițiile generale pentru o măsură preventivă. Se dispune prin ordonanță motivată, care indică inclusiv ora începerii și ora încetării măsurii. Durata maximă este de 24 de ore; legea prevede anumite intervale care nu se includ în calcul, precum timpul strict necesar conducerii la sediul organului judiciar și, în condițiile legii, perioada petrecută sub un mandat de aducere.
Reținerea poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, cu avocat prezent. Înainte de audiere, persoanei trebuie să i se comunice dreptul la avocat și dreptul de a nu da declarații, în afara informațiilor privind identitatea. Persoana primește un exemplar al ordonanței și informații scrise despre drepturile sale.
Ce se întâmplă după cele 24 de ore
La expirarea termenului, persoana nu poate rămâne reținută în baza aceleiași măsuri. Procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi și libertăți cu o propunere motivată de arestare preventivă. Judecătorul analizează condițiile legale și poate admite propunerea pentru cel mult 30 de zile, o poate respinge și dispune punerea în libertate sau, dacă sunt întrunite condițiile, poate lua o altă măsură preventivă. Reținerea nu produce automat arestarea preventivă.
Drepturi care contează imediat
- să cunoști infracțiunea suspectată și motivele reținerii, într-o limbă pe care o înțelegi;
- să fii asistat de un avocat ales sau numit din oficiu și să comunici confidențial cu acesta;
- să nu dai declarații, cu excepția informațiilor privind identitatea;
- să îți încunoștințezi avocatul ori să ceri organului judiciar să îl informeze;
- să soliciți asistență medicală de urgență și, în condițiile Codului, să fie încunoștințată o persoană apropiată.
Se poate face plângere
Împotriva ordonanței de reținere a organului de cercetare penală se poate face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte să expire durata reținerii. Dacă reținerea a fost dispusă de procuror, plângerea se adresează prim-procurorului sau procurorului ierarhic superior, tot înainte de expirare. Procurorul se pronunță de îndată; dacă constată încălcarea condițiilor legale, poate revoca măsura și dispune punerea în libertate.
Păstrează ordonanța și notează ora exactă a comunicării și a începerii măsurii. Avocatul poate verifica actele, discuta strategia de audiere și formula plângerea ori cererile urgente potrivite dosarului. Pentru asistență, vezi pagina avocatului penal din București.
Textele aplicabile: Codul de procedură penală, art. 209 și următoarele.
Informații generale, nu consultanță juridică pentru un dosar individual. Soluția depinde de actele cauzei și de termenele concrete.
